19 oct.

  • By Alin Găureanu
  • In SSM
  • Comments None

inspector

Pe multe forumuri, sau discutând cu specialişti de ssm, această afirmaţie este considerată o greşeala de interpretare, o greşeală a legii (după prea multe modificări …), etc., deşi, explicaţia este pe cât de logică, pe atât de concret argumentată de paragrafe legale.

Problema de fond este că specialiştii ssm iau în considerare doar litera legii şi nu spiritul ei. Spiritul se descoperă doar dacă legea este studiată în întregime sau măcar în întregul context relevant,  astfel încât prevederile ei să aibe un sens, să fie logice conform ansamblului general a tuturor prevederilor şi să conducă cu toate acestea către îndeplinirea scopului legii.

În cazul de faţă, scopul este acelaşi cu cel primordial al legii, acela de prevenţie,  CSSM-ul fiind doar un instrument cu ajutorul căruia se realizează acel scop – de a proteja lucrătorii împotriva accidentelor şi bolilor profesionale prin: informarea lucrătorilor, consultarea/colaborarea, coparticiparea echilibrată la luarea deciziilor, analiza şi propunerile acestora în cadrul organizat legal al CSSM.

 

Cu privire la numărul lucrătorilor de la care este posibilă crearea CSSM, nu trebuie sa citim decât două aliniate dintr-un articol (57 din HG 1425/2006 actualizat), si încă un aliniat apropiat (alin.3 din art.60).

 

Dacă la:

art. 57 alin.(1) este stabilită regula de constituire a CSSM,

şi anume de la 50 de lucrători,

la acelaşi articol 57, dar la alin.(2) este stabilită şi excepţia, prin care, inspectorul de muncă

„poate impune constituirea cssm în unităţile cu un număr mai mic de 50 de lucrători în funcţie de natura activităţii şi de riscurile identificate.”

 

Căutând care este limita inferioară a impunerii CSSM de către inspectorul de muncă, o descoperim la art. 60 alin.(3), care la lit.a), stabilind numărul minim al Reprezentanţilor Lucrătorilor (RL) în CSSM, consfinţeşte că:

„a) de la 10 la 100 de lucrători – 2 reprezentanţi;

b) de la 101 la 500 de lucrători – 3 reprezentanţi;

…”

(CSSM de la 10 lucrători ar avea ca membrii: Angajatorul/reprezentantul acestuia + lucrătorul desemnat/repr. servicul intern sau extern (pe de o parte), şi 2 Reprezentanţi ai Lucrătorilor (pe de altă parte), cărora li se alătură pentru imparitatea voturilor, medicul de medicina muncii.)

Pe lângă cele de mai sus, afirmaţia poate fi argumentată şi susţinută contextual şi prin următoarele paragrafe:

–          art.57 alin (3) „În unităţile care au mai puţin de 50 de lucrători, unde nu s-a constituit CSSM, atribuţiile acestuia revin (RL) ” , coroborate cu art.56 (atribuţiile RL) + art.67 (atribuţii CSSM)

–          art.53 alin (2), lit. a) la c) număr minim de RL, la nr. lucrători.

Logica juridică ne îndemnă să înţelegem şi să interpretăm că: … J acesta va fi subiectul altui articol/blog.

 

Ţinând cont de cele de mai sus şi de faptul că această reglementare legală este instituită pentru toate activităţile din economia naţională şi trebuie să fie atotcuprinzătoare, putem întrevedea anumite activităţi predispuse a li se impune constituirea de CSSM de la 10 lucrători.

Ce ziceţi de activităţi nucleare, de activităţi cu explozibili, activităţi cu agenţi cancerigeni, mutageni, biologici, activităţi de turnare, manevrare, depozitare a materialelor/metalelor periculoase, tratamente chimice periculoase, etc.(enumerarea este pur exemplificativă şi nu limitativă, inspectorul de muncă putând avea în vedere orice alte activităţi ce le consideră periculoase)

 

Practic, desprindem concluzia clară, logică si fără echivoc, că legiuitorul a prevăzut pe lângă regula de constituire a CSSM de la 50 de lucrători şi excepţia de constituire CSSM de la 10 lucrători, excepţie ce se impune doar de către inspectorul de muncă, dacă are în vedere riscurile ce apar la anume activităţi periculoase, ce în bună măsură pot fi contracarate şi prin acest instrument consultativ – al CSSM.

Leave a Comment