06 Feb

  • By Alin Găureanu
  • In SSM
  • Comments None

juridic

Recomandăm:

–          conf. art. 98 lit.b) din HG1425/2006,  efectuarea instruirii suplimentare la toţi lucrătorii/angajator pentru modificările prevederilor de SSM (abrogarea art.37 si 38 din Lege 319/2006 actualizată şi prezentarea art. 349 şi art. 350 din Codul Penal). Instruirea suplimentara se consemnează în pag.12 din fişa de instruire. Nu uitaţi de disp. Art. 99 si 100 din HG 1425/2006 actualizată;

–          adăugarea în tematica de instruire şi în materialele de instruire la instruirea introductiv generala, la capitolul consecinţe ale necunoaşterii sau nerespectării legislaţiei de SSM, conf. art 88, alin.(1), lit.b) din HG 1425/2006 actualizata

 

 

Pentru a înţelege contextul legislativ a acestor modificări trebuie să ştim că:

S-a dovedit imperios necesar adoptarea noului Cod penal care să asigure crearea unei jurisprudenţe unitare la nivel naţional, cu respectarea celor mai exigente standarde internaţionale în materie procesual penală, respectiv standardele Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Mesajul juridic şi social al codului penal este întemeiat pe obiectivul reformării politicii punitive şi pe cel al standardelor europene. Abordarea conceptuală cuprinde o revizuire a pedepselor, o ordonare logică prin condensarea legislaţiei (o serie de infracţiuni din legi speciale (Legea SSM 319/2006) au fost incluse sub forma modificată sau nu în cod), fapte şi sancţiuni adaptate realităţilor actuale.

Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510, din 24 iulie 2009.

Termenul pentru intrarea în vigoare a Codului penal a fost amânat succesiv, ultimul termen fiind de 01.02.2014.

Modificarea de interes SSM a apărut prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, în care se abrogă prin art.183 următoarele:  articolele 37 şi 38, precum şi alin. (3) al art.42 din Legea 319/2006.  Legea 187/2012 intrând  în vigoare conform art.247 la data de 01.02.2014 (odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal), rezultă că şi abrogarea intra în vigoare cu această dată.

 

Important de ştiut despre răspunderea penală din actualul Cod Penal

În accepţiunea noului cod infracţiunea este definită ca fiind „ fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o” (Art. 15 alin. 1).

Codul arată mai apoi, de asemenea care sunt cauzele justificative, care fac ca fapta prevăzută de legea penală să nu constituie infracţiune: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii şi consimţământul persoanei vătămate, definind totodată şi cauzele de neimputabilitate: constrângerea fizică şi cea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea,intoxicaţia, eroarea de fapt şi de drept şi cazul fortuit.

În privinţa laturii subiective, alături de intenţie şi culpă ca forme ale vinovăţiei consacrate în codul penal actual, este prevăzută şi vinovăţia sub forma intenţiei depăşite (praeterintenţia), cunoscută până acum numai în doctrina penală, ca formă mixtă de vinovăţie, ce cuprinde culpa şi intenţia reunite şi care este definită de dispoziţiile Art.16 alin 5 care prevăd că „există intenţie depăşită când fapta constând într-o acţiune sau inacţiune intenţionată produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului.”

 

Articolele ce incriminează infracţiunile de SSM se regăsesc in Codul penal la Titlul VII – Infracţiuni contra siguranţei publice, la Capitolul IV – Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activităţi reglementate de lege.

Ca să înţelegeţi contextul de „comasare” a infracţiunilor din legile speciale, la acelaşi titlu VII, la celelalte capitole, avem incriminate şi sancţionate următoarele tipuri de infracţiuni:

–          contra siguranţei pe căile ferate,

–          contra siguranţei pe drumurile publice,

–          pentru nerespectarea regimului la regimul arme, muniţii, materiale nucleare sau explozibile,

–          contra sănătăţii publice,

–          contra siguranţei şi integrităţii sistemelor şi datelor informatice.

 

 

catuse

 

Aveti prezentat mai jos articolele cu privire la infracţiunile de SSM:

 

Neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă

Art. 349.

(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 

Nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă

Art. 350.

(1) Nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.

(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite din culpă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

 

 

Comparaţii

Faţa de vechile prevederi din Legea SSM 319/2006 actualizată observăm următoarele modificări, consideram noi, de supleţe şi neredundanţă cu partea generală a Codului Penal:

–          dacă în Legea SSM una din condiţiile de îndeplinit din latura materială era crearea unui pericol grav si iminent, in Codul Penal  aceasta se referă doar la pericol iminent, atributul „grav” fiind înlăturat.

–          Înlăturarea alin.(2) si (3) din art.37, respectiv a alin. (4) din art.38, ce conţin agravante funcţie de consecinţe sau vinovăţie

–          Din articole şi aliniatele eliminate s-au păstrat pragurile de sancţionare minime si maxime, existând acum un singur interval de pedeapsă cu închisoare pentru fiecare infracţiune.

 

Nu trebuie minimizat sau considerat ca favorizantă înlăturarea atributului „grav” sau a aliniatelor de agravare, fiindcă în Codul Penal există suficiente mecanisme de reglare a gravităţii urmărilor prin agravante sau atenuante şi măsuri punitive corespunzătoare individualizării infracţiunii si a sancţionării corespunzătoare a acesteia.

 

Nu în ultimul rând, poate ar fi interesant pentru cei avizaţi, să arunce o privire la cum se pune problema la un proces penal ce se fundamentează pe una din cele doua tipuri de infracţiuni în jurisprudenţa bazată pe Legea SSM.

Leave a Comment