12 Ian

  • By Alin Găureanu
  • In SSM
  • Comments None

Informatii preluate de pe site-ul www.healthy-workplaces.eu

campaign-certificate_001

Lucrătorii resimt stresul atunci când cerințele postului depășesc capacitatea lor de a le face față.

munca suplimentara

Stresul la locul de muncă reprezintă o problemă organizațională, nu o culpă individuală și este unul dintre cele mai importante efecte ale unui mediu de lucru deficient din punct de vedere psihosocial.

Riscurile psihosociale reprezintă rezultatele psihologice, fizice și sociale negative care apar ca urmare a unei conceperi, organizări și gestionări deficitare a muncii. Următoarele condiții de lucru pot conduce la apariția unor riscuri psihosociale:

  • volum de lucru excesiv sau constrângeri temporale;
  • cerințe contradictorii;
  • lipsă de claritate în ceea ce privește rolul lucrătorului;
  • comunicare ineficientă;
  • schimbări organizaționale gestionate necorespunzător.

Riscurile psihosociale provin, de asemenea, dintr-un context social deficitar, inclusiv din situații caracterizate prin:

  • absența sprijinului din partea conducerii sau a colegilor;
  • relații interpersonale deficitare;
  • hărțuire, agresiune și violență;
  • dificultăți în ceea ce privește îmbinarea angajamentelor de la locul de muncă cu cele de acasă.

Riscurile psihosociale nu ar trebui confundate cu un mediu de lucru sănătos și solicitant, însă favorabil, care stimulează lucrătorii și le încurajează performanțele la maxima lor capacitate.

Statisticile dau de gândit:

  • stresul asociat cu munca este a doua problemă ca frecvență a raportării printre problemele de sănătate asociate cu munca în Europa – după afecțiunile musculo-scheletale; aproximativ jumătate dintre lucrători consideră că stresul este un aspect obișnuit la locul lor de muncă;
  • un procent cuprins între 50% și 60% din numărul total de zile de lucru pierdutepoate fi atribuit stresului la locul de muncă;
  • într-un sondaj european recent desfășurat de EU-OSHA, cele mai comune cauze ale stresului la locul de muncă menționate au fost reorganizarea sau nesiguranța locului de muncă (72% dintre respondenți), programul de lucru prelungit sau volumul de lucru excesiv (66%) și hărțuirea la locul de muncă (59%);
  • același sondaj a arătat că aproximativ patru din zece lucrători consideră că stresul nu este bine gestionat la locul lor de muncă;
  • de regulă, absențele legate de stres tind să fie mai îndelungate decât cele generate de alte cauze.

Potrivit datelor EUROSTAT, pe o perioadă de nouă ani, 28% dintre lucrătorii europeni au raportat expunerea la riscuri psihosociale care le-au afectat sănătatea psihică.

Partea bună este că riscurile psihosociale pot fi prevenite și gestionate, indiferent de dimensiunea sau de tipul întreprinderii.

Mediul de lucru psihosocial are un efect semnificativ asupra sănătății și stării de bine a lucrătorilor.

Lucrătorii care suferă de stres asociat cu munca pot dezvolta probleme grave de sănătate fizică și mintală. La rândul său, acest fapt influențează organizația și societatea în ansamblu.

Pentru lucrătorul individual, efectele negative pot include:

  • surmenaj și depresie;
  • dificultăți de concentrare;
  • probleme personale;
  • abuz de droguri și alcool;
  • sănătate fizică precară, în special boli cardiovasculare și afecțiuni musculo-scheletale.

La nivel de organizație, efectele negative includ:

  • slaba performanță generală a întreprinderii;
  • creșterea absenteismului;
  • creșterea prezenteismului (lucrătorii vin la muncă atunci când sunt bolnavi și nu pot funcționa cu eficiență);
  • creșterea numărului de accidente și vătămări.

Dintr-o perspectivă pozitivă, prin crearea unui mediu de lucru adecvat din punct de vedere psihosocial, vă asigurați că lucrătorii sunt sănătoși și productivi la locul de muncă. Absențele cauzate de stresul asociat cu munca vor fi în număr mai mic sau inexistente. De asemenea, costurile suportate de întreprindere pentru productivitatea pierdută vor fi reduse.

cost stres

Gestionarea cu succes a stresului și a riscurilor psihosociale la locul de muncă va ajuta la menținerea stării de bine a forței de muncă. Implicarea lucrătorilor, angajamentul și inovarea vor spori.
Stresul asociat cu munca poate contribui, de asemenea, la rate mai mari de pensionare anticipată. Un mediu de lucru pozitiv va contribui la menținerea în câmpul muncii a unor astfel de lucrători.

Riscurile psihosociale și stresul la locul de muncă generează costuri semnificative pentru organizații și pentru economiile naționale.

Este foarte probabil ca lucrătorii să lipsească de la locul de muncă o perioadă de timp considerabilă atunci când sunt afectați de stresul asociat cu munca și de alte probleme psihologice. Atunci când suferă de stres asociat cu munca, lucrătorii tind, de asemenea, să vină la lucru fără a fi capabili să funcționeze la întreaga lor capacitate (fenomen cunoscut sub numele de „prezenteism”). Aceasta conduce lareducerea productivității și, prin urmare, la scăderea rentabilității întreprinderii.

În întreaga Europă, costurile totale ale problemelor de sănătate mintală(asociate sau neasociate cu locul de muncă) sunt estimate la 240 de miliarde de euro pe an. Mai puțin de jumătate din această sumă provine din costurile directe, cum ar fi tratamentele medicale, în timp ce suma de 136 de miliarde de euro este corelată cu productivitatea pierdută, inclusiv cu absenteismul legat de concediile medicale.

Statisticile naționale sunt, de asemenea, elocvente:

  • în 2007, costurile naționale ale stresului la locul de muncă în Franța au fost estimate la 2-3 miliarde de euro;
  • în Regatul Unit se estimează că în perioada 2009-2010 s-au pierdut aproximativ 9,8 milioane de zile lucrătoare din cauza stresului la locul de muncă, iar lucrătorii au absentat, în medie, câte 22,6 zile;
  • în Austria, afecțiunile psihosociale au fost raportate ca fiind principalul motiv al pensionării anticipate a funcționarilor; aceste afecțiuni au cauzat peste 42% din totalul pensionărilor anticipate în rândul acestei categorii de lucrători.

Argumentele economice sunt clare: prevenirea și gestionarea riscurilor psihosociale reprezintă o sarcină importantă și vor conduce la o forță de muncă sănătoasă și productivă, la reducerea nivelului de absenteism, de accidente și vătămări și la un grad mai ridicat de menținere a lucrătorilor la locul de muncă.

Rezultatul este o mai bună performanță generală a întreprinderii.

Dacă tot nu sunteți convinși, vă prezentăm un ultim argument: beneficiile pentru întreprindere depășesc costurile punerii în aplicare.

Leave a Comment